19.09.2009
Dorinta de a trai....
kiss the rain
(play si citeste)
Ieri ,la serviciu am vorbit cu o doamna..o sunasem sa o intreb daca a primit oferta editurii...
Doamna(sa ii spunem ''Maria'') mi-a dat o lectie de viata...era la spital cand am sunat-o eu...simtea nevoia sa vorbeasca cu cineva....sa isi descarce sufletul ...iar eu am fost acolo pt ea....
Dna.M.: ''gandul ca as putea sa mor in orice clipa ma doboara...tratamentul cu citostatice e dureros...indur orice pt ca mai am o singura dorinta....sa mai traiesc un an...sa imi pot cunoaste nepotelul..''
Simteam durerea si teama din glasul ei...lacrimile mele curgeau incet... nu eram in stare sa scot nici un cuvant..
Mi-am amintit de bunicul meu...a avut aceeasi boala...si aceeasi dorinta...sa ma cunoasca...nu a fost asa...a murit cu o saptamana inainte sa ma nasc....
Dna.M. mi-a dat un sfat....sa am grija de mine si de sanatatea mea....mi-a spus ca viata e frumoasa si ca trebuie sa o traiesc asa cum imi place...
La sfarsit ne-am facut doua promisiuni: Dna M. mi-a promis ca daca traieste pana la anu'o sa imi cumpere toate cartile pt. copii....iar eu i-am promis ca la anu' o sa o sun....si sunt sigura ca ne vom auzi din nou...
Am starns bani de la colegi si i-am cumparat o carte.Se numeste ''ganduri despre viata si constiinta''.
Luni o sa ii fac o surpriza...ma gandesc sa ma duc eu sa i-o dau dar nu cred ca pot..nu vreau sa plang in fata ei...o s-o trimit prin curier....as vrea sa-i daruiesc sanatate...dar nu pot...ii daruiesc doar o carte...
Cand am ajuns acasa aveam musafiri....tata venise cu un coleg de serviciu....un tanar de 23 de ani....cu o poveste impresionanta...o sa scriu mai mult putin mai tarziu....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Da... trist.
RăspundețiȘtergereUn gest frumos. Ar fi si mai frumos sa te duci tu... sa va si vedeti.
Da...as vrea sa ma duc...dar nu am incredere in mine ca pot sa ma abtin...nu trebuie sa plang ...trebuie sa o incurajez...si nu cred ca pot...decat sa ma duc sa ii fac rau si sa o intristez...prefer sa ii mai dau cate un tel...
RăspundețiȘtergereUneori (de cele mai multe ori) trebuie sa iti infrunti sentimentele si sa ai curaj sa faci orice. Imi imaginez ca ti-e greu sa mergi s-o vizitezi pe acea doamna. Din 2 motive : nu stii ce sa ii spui in momentul cand o vei vedea (contactul vizual de obicei e mai puternic decat cel auditiv), si in al doilea rand cred ca te si inspaimanta faptul ca trebuie sa intri intr-un spital (din Romania) si o sa incepi sa simti emotiile din ce in ce mai puternice (din cauza ca vei vedea in jur o multime de oameni ce sunt in spital si au nevoie de ajutor).
RăspundețiȘtergereCu prima ocazie cand vei mai vorbi cu Dna. M, sa ii transmiti din partea mea (chiar daca nu stie despre cine e vorba) multe imbratisari calduroase, si sa fie puternica deoarece acolo sus e cineva care are grija de noi toti.
Te pup Natalia. Te imbratisez si pe tine.
Delia.
Cred ca poti oferi mai mult decat o lacrima. Cel mai bine ar fi sa te duci tu. Cu siguranta familia e alaturi de ea. Tu o sa fii o surpriza. O sa ii demonstrezi ca sunt si alti oameni carora le pasa de ea si mai mult daca zici ca va avea un nepotel la final va fi impacata ca lumea in care va trai el va fi mai buna datorita tie si celor ca tine. Asa ca sfatul meu, luni iti iei liber mergi la spital si ii oferi cartea. Sa ne povestesti apoi da?
RăspundețiȘtergere@adrian:nu vreau sa demonstrez nimic..nu sunt un om bun..dar fac eforturi ...lumea e plina de gunoaie...de egoisti...de oameni care au uitat sa zambeasca..sa se bucure de viata...
RăspundețiȘtergereVezi oameni tristi..cuprinsi de teama zilei de maine..oameni care au uitat sa se bucure de lucruri marunte...parca suntem roboti...avem un program de la care nu ne abatem...si asta e trist...e trist ca nu incercam sa schimbam nimic..
@delia:din cele doua motive enumerate de tine doar de primul imi este frica...ma tem ca nu o sa stiu ce sa ii spun,cum sa o incurajez...si mai ales cum sa nu ma las cuprinsa de sentimente..
RăspundețiȘtergereSpitalele nu ma inspaimanta...sunt asistent medical generalist(inca nu am terminat scoala) dar am facut practica in spitale...am intalnit sute de oameni care au nevoie de ajutor...din pacate nu pot face prea multe...
Delia, iti multumesc foarte mult pt. gandurile bune trimise...iti promit ca ii transmit doamnei M. cele mai calduroase imbratisari venite din partea ta...
Suntem fete, femei in devenire, si intelegem clipele prin care trece doamna M.; Femeile sunt mai predispuse la cancer. Cam asta inteleg ca e problema doamnei M, deoarece ai spus ca face tratament cu citostatice. Eu sunt mai sufletista, si sufar alaturi de orice om care are o boala. Probabil asa m-a dat Dumnezeu. Sufar mai mult pt copiii nou-nascuti, care au probleme de la nastere (malformatii cardiace). Stii, esti prima persoana careia ii fac o marturisire acum : eu imi doresc mult sa pot infiinta o campanie pt copiii acestia, si nu numai pt ei, ci si pt cei din orfelinate, deoarece ei nu au nicio vina pt ce li se intampla si simt ca parca ar fi neajutorati. Pe urma o sa incerc sa ma preocup si de problemele femeilor. Cred ca suntem cam de aceeasi varsta si intelegi ce spun. Eu am 22 de ani. Sunt din Bc, dar studenta in Bucuresti. Daca te impresioneaza planurile mele si ai vrea sa oferi o mana de ajutor, esti bine venita. De fapt, oricine e bine venit.
RăspundețiȘtergereSa nu crezi ca implor pe cineva acum. Pur si simplu m-a tulburat problema doamnei M, si m-a determinat sa iti fac marturisirea asta.
@delia:da,suntem apropiate ca varsta..eu am 21:)
RăspundețiȘtergereMa bucur ca ai astfel de ganduri...ma bucur ca vrei sa ajuti cumva...mi-ar face mare placere sa punem pe picioare proiectul tau..dar cred ca este si foarte costisitor...pana acum nu m-am gandit la asta...am ajutat pe cine am putut chiar daca ajutorul meu a constat intr-un lucru marut..
La fel ca si tine cel mai mult ma sensibilizeaza problemele copiilor si ale batranilor.
Daca tu mi-ai facut o marturisire o sa iti fac si eu una: ai reusit sa imi schimbi parerea despre fetele de varsta noastra...in general au alte preocupari...dar se pare ca mai exista si persoane care nu se gandesc doar la moda, cluburi si bani:) Felicitari!...tot respectul din partea mea.
Iti promit ca in curand o sa i-au legatura cu tine pt. a discuta mai mult dar in acest moment sunt putin prinsa cu alte probleme care nu pot fi amanate.
Multumesc pt. intelegere!
O saptamana frumoasa iti doresc
O saptamana minunata iti doresc si eu. (cat a mai ramas din ea :) )
RăspundețiȘtergere